vineri, 11 martie 2011
miercuri, 9 martie 2011
Pictorita Ana-Aura Babeanu (1954-2010)
A participat la Zilele Editurii Perpessicius - Bucuresti, in special cu icoane reprezentându-i pe sfintii lunii octombrie - Sf. Dimitrie si Sf. Cuv. Parascheva; a pictat superba icoana “Sf. Ana cu Fecioara Maria Prunc”, pentru vechea biserica purtând hramul Nasterea Maicii Domnului, din Valea Marului, Galati, locul unde s-a infiintat pentru prima data cenaclul Perpessicius, condus de Marcel Crihana.
Membra a Asociatiei Artistilor Plastici, Bucuresti, Ana-Aura, cu o fire angelica si calda, si-a creat prieteni in intreaga lume. Cunostea satisfacator limbile ceha, franceza, engleza, italiana si slovaca. Creatia ei a fost exceptional primita de publicul german (decembrie 1995 - iunie 1996, Frankfurt pe Main, Olching, Berlin).
Prima expozitie personala a avut-o in octombrie 1980, Bucuresti, Piata Cosmonautilor, eveniment consemnat de noua publicatii si prezentat intr-o emisiune radiofonica (Radio Romania).
Si-a petrecut mai multe vacante, transformate in stagii de formare si creatie, la Sambata de Sus, unde sfanta manastire i-a fost loc sacru de meditatie si inspiratie ca iconar, dar si de intarire a sanatatii sale precare.
In iulie-august 1990, Ana-Aura Babeanu a avut prima expozitie de icoane pe sticla din Romania, la inaugurarea careia au fost prezenti cativa ministri, iar reprezentantii Patriarhiei Romane si un sobor de preoti au sfintit expozitia. La 7 iulie, TVR a prezentat evenimentul, iar la 14 iulie, sfintirea savarsita cu acest prilej (la emisiunea “Viata spirituala”). De asemenea, la Radio Romania Cultural si Tineret. In decembrie 1990, o parte din lucrari au fost expuse la Ambasada Republicii Indonezia.
In ianuarie 2000, la trecerea dintre milenii, a trimis la Vatican o icoana cu Chipul lui Iisus Hristos, pictata de ea si inramata in coaja de copac, de un coleg al sau, sculptor. Sfantul Parinte a primit cu placere gestul plin de solicitudine si si-a exprimat intr-o scrisoare de multumire via recunostinta pentru semnificativul act de omagiu, rod al unei munci pline de rabdare.
A plecat la cele sfinte in 27 august 2010.
Cenaclul si Editura Perpessicius dau (in 2010) numele ei Premiului anual “Perpessicius-Crihana” pentru Arta Plastica (si design de coperta
carte) - “Ana-Aura Babeanu”.
Pe diploma cu aceasta distinctie, sunt reproduse color lucrarea “Giulgiul lui Hristos”, expresie a rascumpararii prin suferinta si sacrificiu, primita in dar de la artista de atelierul “Perpessicius” si care se afla in colectia personala a lui Marcel Crihana, si icoana Sfintei Ana de la Valea Marului. La prima Editie, Premiul a fost acordat Katincai Antonescu si Rebecai Dascalu.
Pictorita Ana-Aura Babeanu a primit numeroase premii si diplome, atat romanesti cat si internationale. In 1995, la concursul organizat de UNESCO, la Paris, artista a obtinut premiul I pentru o lucrare pe sticla.
Au scris despre artista numerosi oameni de arte si cultura sau jurnalisti, printre care: Alexandra Titu (Dimensiunile sacrului, Scanteia Tineretului - supliment literar-artistic -, iunie 1987); Dan Mutascu (Variatiuni pentru speranta, Pentru Patrie, aprilie 1981; Catedrale cantatoare, Femeia, august 1990); Sabin Balasa (Plastica. Acord fericit intre ratiune si afect, Scanteia Tineretului, iunie 1987); Niki Georgescu (Almanahul “Femeia”, 1987), Cristina Angelescu (Cronica sentimentala, Saptamana, iunie 1987); Ioana Proca (Mesajul florilor, Romania libera, mai 1987); Sanda Faur (Aura la puterea a 17-a - la a 17-a expozitie, Femeia, august 1990; Plastica: Consacrarea unui talent, Femeia, iulie 1998), Adrian Nicolae Popescu (Mesaj cultural romanesc, Femeia moderna, iunie 1995; Harul divin, Femeia moderna, oct. 1997, Cuvintele lumina - despre grafica de coperta carte, Doina, martie 1998), George Iancu (Icoane romanesti la Frankfurt, Femeia moderna, febr. 1996), Cristina Balteanu (Toti egali, dar diferiti, Sanatatea, august 1998), Sorina Crihana-Dascalu (Seninatatea ochilor turcoaz, Paradox, iunie-iulie si sept.-oct. 2001), Vasile Tincu (Revista Tribuna Romaniei, mai 1981 s.a.); Aurora Inoan (Ziarul Elöre, martie 1982), Marieta Vidrascu (Sanatatea, aprilie 1982); Corneliu Ostahie (Scanteia Tineretului, martie 1982), Carol Roman (Informatia, august 1980), Lidia Novac s.a.
In 22 decembrie 1982, Televiziunea Romana a realizat emisiunea “Universul femeilor”, in cadrul careia a fost prezentata Ana-Aura Babeanu - creatia sa artistica.
La 5 august 1990, la Radio Romania In emisiunea “Universul artelor”, s-a vorbit despre activitatea artistica a Anei-Aura Babeanu, intr-un medalion de 20 minute.
Intr-o insemnare, Sabin Balasa marturisea: “Ana-Aura Babeanu este, cred eu, o ivire rara, un dar pe care natura il face vietii sensibile si constiente, oamenilor. Opera sa ma face sa uit ca sunt pictor, ma fascineaza,
ma transforma in spectator; imi produce, astfel, o mare bucurie...”
luni, 7 martie 2011
7 martie: 28 ani de la trecerea în eternitate - Dumitru D. Panaitescu (1915-1983)
În 1970, îi apare la Editura Eminescu lucrarea Carnet inactual 1 (Domeniul franco-italian), volum ce cuprinde o selecţie a eseurilor şi studiilor publicate între anii 1942-1947, în revistele: Vremea, Universul literar, Lumea 1946 sau Revista fundaţiilor; “pentru a întregi tabloul literaturii italiene”, notează autorul în Cuvânt înainte, a inclus în această carte şi studiile publicate de el în volumul colectiv Studii despre Dante (Bucureşti, E.L.U., 1965). Scrie aici şi despre Montaigne, Racine, Hugo, Balzac, Mistral, Rimbaud, Verlaine, Salvadore, Sabatier, Burchiello, Savonarola, Sannazzaro, Verri, Godoni, Parini, Manzoni, Pascoli, mulţi alţii.
A realizat numeroase traduceri (din italiană şi franceză).
Rămâne însă în istoria culturii şi literaturii, în primul rând, pentru îngrijirea şi editarea operei tatălui său.
“A fost Perpessicius un scriitor norocos? [...] Cel mai mare noroc al scriitorului a fost acela de a fi avut un fiu (singurul) de mare caracter, Dumitru D. Panaitescu - “Miticuţă”, cum îi spuneau intimii -, care s-a dovedit pe deasupra şi un cercetător literar de elită şi un editor neîntrecut al scrierilor lui Perpessicius. Din nefericire, Parcele, întotdeauna grăbite când nu trebuie, au tăiat firul vieţii acestui om, în 7 martie 1983 şi, odată cu exodul lui la cele veşnice, ediţia Opere-lor perpessiciene, ajunsă la volumul XII (care a şi apărut în acel an) s-a întrerupt. Posteritatea lui Perpessicius nu a fost norocoasă decât până aici. Căci nici ediţiile selective, puse la punct în redacţia Editurii Minerva, a lui Andrei Roman (2 vol., 1986) şi a lui Tudor Păcuraru (3 vol., 1989-1990), nici antologia noastră din 1988, Perpessicius interpretat de... nu au avut cum fi ceea ce putea sã fie ediţia de Opere începutã de autor, în 1966, şi continuată, cât s-a putut, de către fiul său până în anul 1983.
Presupunând că editor s-ar găsi mai uşor, o editură care să-şi ia răspunderea unei ediţii opera omnia - la care Perpessicius ar avea dreptul, graţie serviciilor de rezonanţă unică aduse culturii române prin critica sa, precum şi prin cele 6 volume ale ediţiei Opere-lor lui Eminescu - s-ar găsi mai greu. Exemplul Editurii Minerva, care a şi început două dintre cele mai importante ediţii de acest tip - a lui G. Călinescu şi a lui Mircea Eliade - ar putea fi urmat şi de alte edituri, atât dintre cele de stat, cât şi dintre cele particulare. [...] Se înţelege că, pentru cei interesaţi orice sugestie este binevenită, însă mai importantă decât toate este schiţa ediţiei, aşa cum ne-a lăsat-o Dumitru D. Panaitescu, în continuarea volumelor apărute până în anul respectiv:
- Opere, 13 - Dictando divers, I (edit)
- Opere, 14 - Dictando divers, II (inedit)
- Opere, 15 - Memorial de ziaristică, 1 (edit)
- Opere, 16 - Memorial de ziaristică, 2 (inedit)
- Opere, 17 - Jurnal de lector, I (edit)
- Opere, 18 - Jurnal de lector, II (inedit)
- Opere, 19 - Menţiuni de istoriografie literară şi folclor
- Opere, 20 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, I
- Opere, 21 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, II
- Opere, 22 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III
- Opere, 23 - Lecturi intermitente
- Opere, 24 - De la Chateaubriand la Mallarmé
- Opere, 25 - Jurnal intim
- Opere, 26 - Diverse (Postume)
- Opere 27 - Corespondenţă
- Opere, 28 - Indici de nume; Bibliografie generală.
De aici trebuie să pornească orice ediţie Perpessicius care vizează nu atât începutul, cât continuarea. (Ţel, talent şi travaliu, Marcel Crihană, Opera lui Perpessicius, Editura “Perpessicius”, Bucureşti, 2001, p. 11).
De 8 martie...
... le dorim doamnelor si domnisoarelor ca toate sentimentele frumoase sa le fie impartasite. La multi ani!
vineri, 4 martie 2011
BMB Fil. Dimitrie Cantemir - lectii de literatura
Marţi, 1 Martie 2011,
în organizarea Filialei DIMITRIE CANTEMIR în parteneriat cu Şcoala de Hipoacuzici a avut loc, manifestarea cu titlul
POVEŞTILE LUI ION CREANGĂ
În cele aproape două ore petrecute în bibliotecă, copii au urmărit cu atenţie proiecţia despre viaţa şi opera marelui scriitor, au participat interactiv la o lecţie de limba română altfel decât în nota obişnuită.
Ei au identificat imaginile prezentate şi au discutat pe marginea lor.
Poveştile lui Ion Creangă au fost sursă de inspiraţie pentru desenele elevilor care au realizat o mică expoziţie cu creaţiile lor.
Copii (elevi din clasele V – VIII) au fost coordonaţi de doamnele profesoare Mariana Pârcălăbescu şi Doina Iova.
BIBLIOTECA METROPOLITANA BUCURESTI
Filiala DIMITRIE CANTEMIR
020604 Bucuresti
Sector 2: Str. Viitorului, 52
Tel. 021.539.65.02
Sector 2: Str. Viitorului, 52
Tel. 021.539.65.02
Abonați-vă la:
Postări (Atom)