Membri de onoare:
Dumitru Şt. Panaitescu PERPESSICIUS (1891-1971); Dumitru D. Panaitescu (1915-1983); Marcel Crihană (1942-2010); Ana-Aura Băbeanu (1954-2010); Dragomir Magdin (1946-2003); Gheorghe Duţă-Micloşanu (1930-2008);
Victoria-Elena Milescu (1938-2009); Ioan Nistor (1934-2006); Gheorghe Onea (1913-2007); Olimpiu Radu (1930-2008)
Membri fondatori:
Marcel Crihană, Adela Crihană, Sorina Crihană-Dascălu, Mircea Dascălu, Dumitru Dumitrică, Gheorghe Popescu-Ger, Dragomir Magdin, Ion Malancu, Diana Medan, Nicolae Mohorea-Corni, Constantin Mosor, Iulian Negrilă (Arad), Ioan Nistor, Ion C. Ştefan, Virgil Doca Vălmăreanu (Valea Mărului), Dionisie Duma (Tecuci), Maria Gafton (Valea Mărului), Vasile Sevastre Ghican (Tecuci), Ticu Lupuşor-Griviţa (Valencia, Spania), Speranţa Miron (Galaţi)

miercuri, 9 martie 2011

Pictorita Ana-Aura Babeanu (1954-2010)

Pictorita Ana-Aura Babeanu s-a nascut la 25 august 1954 in Bucuresti. I-au fost descoperite inclinatiile deosebite spre artele plastice de timpuriu, inca din scoala primara. A inceput sa participe, insa, cu lucrari personale, la expozitii colective organizate in Capitala, abia dupa absolvirea Scolii de Arta a Municipiului Bucuresti, Sectia Arta Decorativa, in cadrul careia isi insusise temeinic indeosebi tehnica picturii pe sticla si lemn, in care a simtit ca se exprima pe deplin. A realizat, apoi, zeci de expozitii individuale, in tara si in strainatate, cele mai apreciate fiindu-i creatiile religioase si bisericesti (icoane pe sticla), dar si suavele tablouri cu flori, intr-un stil unic in pictura romaneasca.
A participat la Zilele Editurii Perpessicius - Bucuresti, in special cu icoane reprezentându-i pe sfintii lunii octombrie - Sf. Dimitrie si Sf. Cuv. Parascheva; a pictat superba icoana “Sf. Ana cu Fecioara Maria Prunc”, pentru vechea biserica purtând hramul Nasterea Maicii Domnului, din Valea Marului, Galati, locul unde s-a infiintat pentru prima data cenaclul Perpessicius, condus de Marcel Crihana.
Membra a Asociatiei Artistilor Plastici, Bucuresti, Ana-Aura, cu o fire angelica si calda, si-a creat prieteni in intreaga lume. Cunostea satisfacator limbile ceha, franceza, engleza, italiana si slovaca. Creatia ei a fost exceptional primita de publicul german (decembrie 1995 - iunie 1996, Frankfurt pe Main, Olching, Berlin).
Prima expozitie personala a avut-o in octombrie 1980, Bucuresti, Piata Cosmonautilor, eveniment consemnat de noua publicatii si prezentat intr-o emisiune radiofonica (Radio Romania).
Si-a petrecut mai multe vacante, transformate in stagii de formare si creatie, la Sambata de Sus, unde sfanta manastire i-a fost loc sacru de meditatie si inspiratie ca iconar, dar si de intarire a sanatatii sale precare.
In iulie-august 1990, Ana-Aura Babeanu a avut prima expozitie de icoane pe sticla din Romania, la inaugurarea careia au fost prezenti cativa ministri, iar reprezentantii Patriarhiei Romane si un sobor de preoti au sfintit expozitia. La 7 iulie, TVR a prezentat evenimentul, iar la 14 iulie, sfintirea savarsita cu acest prilej (la emisiunea “Viata spirituala”). De asemenea, la Radio Romania Cultural si Tineret. In decembrie 1990, o parte din lucrari au fost expuse la Ambasada Republicii Indonezia.
In ianuarie 2000, la trecerea dintre milenii, a trimis la Vatican o icoana cu Chipul lui Iisus Hristos, pictata de ea si inramata in coaja de copac, de un coleg al sau, sculptor. Sfantul Parinte a primit cu placere gestul plin de solicitudine si si-a exprimat intr-o scrisoare de multumire via recunostinta pentru semnificativul act de omagiu, rod al unei munci pline de rabdare.
A plecat la cele sfinte in 27 august 2010.

Cenaclul si Editura Perpessicius dau (in 2010) numele ei Premiului anual “Perpessicius-Crihana” pentru Arta Plastica (si design de coperta
carte) - “Ana-Aura Babeanu”.
Pe diploma cu aceasta distinctie, sunt reproduse color lucrarea “Giulgiul lui Hristos”, expresie a rascumpararii prin suferinta si sacrificiu, primita in dar de la artista de atelierul “Perpessicius” si care se afla in colectia personala a lui Marcel Crihana, si icoana Sfintei Ana de la Valea Marului. La prima Editie, Premiul a fost acordat Katincai Antonescu si Rebecai Dascalu.   
Pictorita Ana-Aura Babeanu a primit numeroase premii si diplome, atat romanesti cat si internationale. In 1995, la concursul organizat de UNESCO, la Paris, artista a obtinut premiul I pentru o lucrare pe sticla.
Au scris despre artista numerosi oameni de arte si cultura sau jurnalisti, printre care: Alexandra Titu (Dimensiunile sacrului, Scanteia Tineretului - supliment literar-artistic -, iunie 1987); Dan Mutascu (Variatiuni pentru speranta, Pentru Patrie, aprilie 1981; Catedrale cantatoare, Femeia, august 1990); Sabin Balasa (Plastica. Acord fericit intre ratiune si afect, Scanteia Tineretului, iunie 1987); Niki Georgescu (Almanahul “Femeia”, 1987), Cristina Angelescu (Cronica sentimentala, Saptamana, iunie 1987); Ioana Proca (Mesajul florilor, Romania libera, mai 1987); Sanda Faur (Aura la puterea a 17-a - la a 17-a expozitie, Femeia, august 1990; Plastica: Consacrarea unui talent, Femeia, iulie 1998), Adrian Nicolae Popescu (Mesaj cultural romanesc, Femeia moderna, iunie 1995; Harul divin, Femeia moderna, oct. 1997, Cuvintele lumina - despre grafica de coperta carte, Doina, martie 1998), George Iancu (Icoane romanesti la Frankfurt, Femeia moderna, febr. 1996), Cristina Balteanu (Toti egali, dar diferiti, Sanatatea, august 1998), Sorina Crihana-Dascalu (Seninatatea ochilor turcoaz, Paradox, iunie-iulie si sept.-oct. 2001), Vasile Tincu (Revista Tribuna Romaniei, mai 1981 s.a.); Aurora Inoan (Ziarul Elöre, martie 1982), Marieta Vidrascu (Sanatatea, aprilie 1982); Corneliu Ostahie (Scanteia Tineretului, martie 1982), Carol Roman (Informatia, august 1980), Lidia Novac s.a.
In 22 decembrie 1982, Televiziunea Romana a realizat emisiunea “Universul femeilor”, in cadrul careia a fost prezentata Ana-Aura Babeanu - creatia sa artistica.
La 5 august 1990, la Radio Romania In emisiunea “Universul artelor”, s-a vorbit despre activitatea artistica a Anei-Aura Babeanu, intr-un medalion de 20 minute.
   
Intr-o insemnare, Sabin Balasa marturisea: “Ana-Aura Babeanu este, cred eu, o ivire rara, un dar pe care natura il face vietii sensibile si constiente, oamenilor. Opera sa ma face sa uit ca sunt pictor, ma fascineaza,
ma transforma in spectator; imi produce, astfel, o mare bucurie...”

Niciun comentariu: