Premiile Zilei Editurii 2009

Premiile cenaclului «Perpessicius-Crihană», ale Editurii «Perpessicius» şi ale revistei de cultură «Paradox» - 2009

Anul 2009 nu a fost, până în octombrie, unul prea fast pentru membrii atelierului de creaţie «PERPESSICIUS». Mai mulţi dintre scriitorii colegi şi prieteni au avut grave probleme de sănătate, iar unii dintre ei au trecut la cele sfinte, lăsându-ne pe toţi mai trişti şi, pe câţiva, singuri. Criza financiar-economică şi socială mondială a adus mari prejudicii şi industriei cărţii şi presei scrise. Revista «Paradox» a fost editată în continuare, dar ritmul apariţiei acesteia a fost perturbat. «Vârste şi trepte» încă întârzie. La fel, antologiile şi volumele cu literatură de specialitate, monografiile şi dicţionarele la care lucrăm. Abia în această lună a apărut antologia pe 2008, Clipe răscumpărate.
Totuşi, am reuşit şi în acest an să realizăm numerele omagiale „Perpessicius“ şi „Manuscris“.

Redacţia noastră acordã, pentru 2009, următoarele premii:
1. Premiul Poemele toamnei “Gh. Duţă-Micloşanu” - lui Ger Popescu şi lui Ion Malancu;
2. Premiul Poezia de inspiraţie folclorică “Gheorghe Onea” - lui Florin Grigoriu şi lui Alexandru Rotaru;
3. Premiul Profesorul meu drag “Ioan Nistor” - lui Geo Călugăru şi lui Ion C. Ştefan;
4. Premiul Poezie cu formă fixă. Sonet “Dragomir Magdin” - Mariei Niculescu;
5. Premiul Epigramă “Olimpiu Radu” - lui Nicuşor Constantinescu şi lui Gheorghe Grosu;
6. Premiul Poemele mamei “Victoria Elena Milescu” - doamnei Sorica Pacioga;
7. Premiul Pilule lirice în stil haiku - Adinei Enăchescu;
8. Premiul “Mihai Eminescu” - lui Nicolae Tudor;
9. Premiul Debut - lui Sandu Ştefănescu şi lui Cristian Mihai Pomohaci;
10. Premiul Poezia-Cugetare - lui George Peagu şi lui Iulian Nuţă.
Îi felicităm şi pe ceilalţi redactori şi colaboratori pentru eforturile fiecăruia de a traversa această perioadă cu fruntea sus şi cu scrieri de valoare. La mulţi ani!

Redacţia Editurii «Perpessicius»
şi a revistei «Paradox»

Zilele Bucurestiului

Zilele Bucurestiului incep pe 12 septembrie si se termina pe 20 septembrie, iar Primaria Capitalei a facut deja programul pentru a serba fiecare dintre aceste zile intr-un mod deosebit.

PROGRAMUL ZILELOR BUCURESTIULUI

12 Septembrie – ora 10:00 – Parcul Herastrau: Carnavalul Copiilor, care va avea loc in fiecare zi pina la orele 16:00.

• Muzeul Literaturii Romane gazduieste o expozitie de pictura si grafica, Galeria Municipiului Bucuresti ne prezinta o expozitie de pictura, decoratiuni interioare si arta fotografica,
• Muzeul Taranului Roman va adaposti (luni, 14 septembrie, de la orele 20:00) Gala Filmului – Bucurestiul Interzis,
• Muzeul Municipiului Bucuresti organizeaza (pe 17 septembrie), in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, simpozionul cu tema “550 de ani de la atestarea documentara a orasului Bucuresti”,
• Si tot MMB organizeaza (pe 18 septembrie), in Parcul Herastrau, lansarea colitei filatelice aniversare “Bucuresti 550”
• Expozitia “Ctitorii ale domnitorilor romani in Cetatea de Scaun a Bucurestilor” ne asteapta in Pasajul Universitatii (vineri, 18 septembrie),
• Biblioteca Metropolitana gazduieste simpozionul international “Cartea – Romania – Europa”, iar
• Sala de Marmura de la Cercul Militar v-a pregatit o expozitie de tablouri cu licitatie ( pe 20 septembrie, de la orele 17:00).

In noaptea dintre 19 si 20 septembrie – Noaptea alba a Bucurestilor – nu mai putin de 12 muzee si institutii ne asteapta cu portile deschise pina la orele 3 dimineata:

• Muzeul George Enescu
• Muzeul National de Arta al Romaniei
• Muzeul de Geologie
• Muzeul National de Istorie
• Muzeul Literaturii Romane
• Muzeul Municipiului Bucuresti
• Muzeul de Arta Vasile Grigore
• Muzeul Hartilor Vechi
• Muzeul National de Arta Contemporana
• Palatul Curtea Veche
• Observatorul Astronomic
• Muzeul Militar National


Arcul de Triumf va fi deschis vizitatorilor intre 18 si 20 septembrie cu expozitia “Legiunea Romana din Italia in timpul primului Razboi Mondial”.

Teatrele bucurestene vor pune in scena spectacole gratuite pe 19 si 20 septembrie, dupa cum urmeaza:

• Teatrul Bulandra – Richard al III-lea se interzice (ora 19:00)
• Teatrul Bulandra – Parcul Bazilescu – A douasprezecea noapte (ora 20)
• Teatrul Nottara – Sala George Constantin, 19 sept – Doi pe o banca (19:30)
• Teatrul ODEON – Pyram si Thisbe (ora 19:00)
• Teatrul Mic – Parcul Sebastian, 19 sept – Se joaca pe gaura cheii (ora 20:00)
• Teatrul de Comedie – Sala Studio – Domnisoara Iulia (ora 19:30)
• Teatrul de Comedie – Sala Mare, 19 sept – Sunt un orb (ora 19:00) - Sala Mare, 20 sept – Poker (ora 19:00)
• Teatrul Tandarica – sediu, 19 sept - Cenusareasa (ora 11:00)
• Teatrul Tandarica – Parcul Sebastian, 19 sept – Pacala (ora 10:00)
• Teatrul Ion Creanga – Piata Constitutiei, 19 sept – Palaria cu surprize (ora 11:00)
• Teatrul evreiesc de stat – Parcul Titanii, 19 sept – Care de asi cu valet (ora 20 :00)
• Teatrul C. Tanase – Teatrul de vara Herastrau – Nimic despre papagali (ora 20 :00)
• Teatrul Excelsior – Parcul Titanii, 19 sept – Vacanta vesela (ora 10:00)
• Teatrul Metropolis – sediu, 19 sept – Zaruri si carti (ora 20:00)
• Teatrul Masca - Bucurestii Noi, 19 sept – Gardienii se intorc (ora 20:00)
- Bd. Uverturii, 20 sept – Prostia omeneasca (ora 11:30)
• Opera Comica pentru Copii – Piata Constitutiei, 20 sept – Balul Ispravnicesei (ora 11:00)

Intre 12 si 20 septembrie, Teatrul National Bucuresti gazduieste, la Galeria etaj III-IV, o expozitie de fotografie realizata in colaborare cu Ambasada Republicii Populare Chineze si MNAC – Caleidoscopul Chinei – Stilul de viata contemporan al chinezilor.

Seara zilei de 12 septembrie va fi incununata cu un spectacol care va arata in termeni metaforici geneza Bucurestiului. Evenimentul, organizat sub “bagheta” ARCUB, va avea loc in Piata Constitutiei si va incepe la orele 20:30.

Toata saptamina aniversara Centrul Istoric va fi din nou in prim plan, ca inima a manifestarilor culturale. Strada Carada va fi locul in care ne vom bucura de spectacole Art Show, Comedy Show, Cutia Istoriei, de mini recitaluri ale unor solisti romani renumiti si de un tirg de produse realizate manual - toate sunt posibile cu ajutorul Fundatiei Culturale ARTEX, in colaborare cu Scoala de Arta a Municipiului Bucuresti.

Asociatia Tinerilor din Romania pentru Cultura si Normalitate se alatura Zilelor Bucurestiului cu un program cultural de exceptie, finantat din fonduri proprii.

• Ulita Traditiei si Mestesugului – Parcul Herastrau
• Fanfara Studentilor de la Conservator – Parcul Herastrau
• Next Generation Pop Simphony (Vlad Mirita, Acapella, Nico, Sistem, Alex, Smiley, Elena Gheorghe, Orchestra simfonica, dirijor Daniel Jinga) – Teatrul de vara Herastrau, 13 sept (ora 22:30)
• Spectacol de dansuri de societate – Teatrul de vara Herastrau, 16 sept (ora 20:30)
• Spectacol Nicolae Voiculet (Folktronica) – Teatrul de vara Herastrau, 17 sept (ora 20:30)

ATRCN a pregatit si o prezentare de moda realizata de creatori romani, ce va avea loc la acelasi Teatru de vara din Herastrau, pe 15 septembrie, incepind cu ora 20:30.

Soprana Angela Gheorghiu si cunoscutul tenor Vlad Mirita vor sustine un concert unic, de inalta tinuta artistica, pe scena din Piata Constitutiei, pe data de 19 septembrie, de la orele 21:00 – manifestare realizata de Institutul pentru Dezvoltare Durabila .

Obiceiurile populare romanesti si imaginile Bucurestiului de alta data nu vor lipsi. Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare al Municipiului Bucuresti va organiza zilnic, intre 12 si 20 septembrie, in Piata Constitutiei, un Tirg de Mesteri Populari.

CCVTC a pregatit, in aceeasi locatie, o parada a costumelor de epoca (12, 13, 18, 19, 20 septembrie) si o plimbare cu trasura pe Bulevardul Unirii (12, 13, 18, 19, 20 septembrie).

Nu vor lipsi fanfara si celebra bataie cu flori “la sosea” - in Piata Constitutiei pe 12 septembrie, de la ora 17:00.
Programele artistice organizate de CCVTC se vor tine lant:

• Seara Romaneasca – Piata Constitutiei, 18 sept (ora 18:45)
• Spectacol de minoritati (turco-tatari, rromi, germani, rusi si lipoveni) – Piata Constitutiei, 19 sept (ora 12:00)
• Spectacol de minoritati (italieni, polonezi, aromani si germani) – Piata Constitutiei, 20 sept (ora 12:00)

Si pentru ca unora le place jazz-ul, ARCUB ne invita pe 19 septembrie, de la orele 20:30, in Piata George Enescu, la un concert Florin Niculescu cvintet.

Holul Primariei Municipiului Bucuresti va fi – in perioada 15-20 septembrie – gazda expozitiei de pictura Vitalie Butescu.

Regia Autonoma de Transport Bucuresti, care implineste 100 de ani de existenta, organizeaza pe 19 septembrie, incepind cu ora 10:00, Caravana Timpului: o parada de la tramvaiele cu cai la cele mai noi tramvaie produse la RATB-URAC.

A plecat la cele Sfinte doamna Victoria Elena Milescu

Victoria Elena Milescu ne-a părăsit pentru totdeauna

(1938 - 2009)

A venit pe lume în Bucureşti, la început de primăvară, pe 13 martie 1938.

Ceasul vieţii i s-a oprit toamna, pe data de 8 septembrie 2009, în Sfântă Zi, când se sărbătoreşte “Naşterea Maicii Domnului”.

Victoria Elena Milescu şi-a lăsat aici trupul – ţărână din ţărână – şi numele aşternut pe un însemnat număr de cărţi ce conţin poezie şi proză, scrieri ce reprezintă în mare parte viaţa ei, - momente cu stări sufleteşti, pe care, de cele mai multe ori, fără menajamente, le-a aşternut pe hârtie, aceasta ca un reproş adus vieţii fiindcă nu este tocmai uşoară, dar şi ca o dorinţă de mai bine.

A fost înzestrată de Dumnezeu cu un fin simţ al observaţiei, dar şi cu un deosebit simţ al frumosului, chiar ea fiind o femeie frumoasă, deşi anii s-au înşirat unul câte unul, depăşind cifra 70. Şaptezeci şi unu de ani, şaptezeci şi una de perle de toate culorile, pe care le purta cu o ţinută ce adesea stârnea invidie.

Victoria Elena Milescu a fost o femeie orgolioasă, mândră, ambiţioasă, la modul de a realiza cât mai multe, însă cu propriile-i forţe. Singurul chemat în ajutor era Dumnezeu. Îşi iubea mult de tot copiii, iar în ultimul timp avea o iubire aparte pentru cărţile ei, multe în manuscris, dar pe toate le dorea publicate. Era o fire romantică, avea o voce specială de interpretat romanţe. Chiar a compus romanţe, atât versurile cât şi melodiile, pe care tot ea le interpreta în anumite ocazii, mai ales în şedinţele de cenacluri literare.

Volumele de versuri şi proză au rămas mărturie că pe lume a existat, cândva, o iubitoare a cuvântului scris, ce a purtat numele “VICTORIA ELENA MILESCU”.

Dumnezeu s-o aşeze în loc de odihnă, în loc de verdeaţă şi cu multe flori, precum îi plăcea ei!

IOANA STUPARU

9 septembrie 2009

muzica veche romaneasca

Dragi prieteni,

Avem bucuria sa va invitam la un concert de muzica veche romaneasca sustinut de formatia " Trei parale", in ziua de joi, 10 septembrie, de la ora 20.00, in clubul Green Hours (Calea Victoriei nr. 120).

Propunerea pe care " Trei parale" v-o face prin acest concert este o incursiune muzicala prin lumea hanurilor, a carciumilor, si a mahalalelor din Bucurestii mijlocului de secol XIX.

Formatia grupeaza tineri oraseni atrasi de muzicile vechi specifice spatiului carpatic, alaturand muzicilor traditionale romanesti si pe cele ale altor etnii ce traiesc aici (evrei, maghiari, tigani).

Principalul responsabil de conceptia formatiei este Florin Iordan (fluiere, cobza) etnomuzicolog la Muzeul Taranului Roman. Acesta si-a castigat o bogata cunoastere a muzicilor traditionale romanesti prin multiple cercetari de teren pe care le-a facut in lungul si-n latul tarii. Ii sta alaturi Daniel Pop (voce, fluiere, percutie) muzician cu o bogata experienta in cantarea muzicilor vechi. Ceilalti doi membrii ai formatiei sunt Beatrice Iordan (voce, cobza) si Dinu Petrescu (percutie).

Medieval Praxis events and more	Laurentiu Constantin Palatul Universul str. Brezoianu 23-25, et. 4, s. 1, Bucuresti Tel: 031.710.03.22. 0721. 701. 808. Email: laurentiu@medievalpraxis.ro

Vacanta

Cenaclul Perpessicius intra in "vacanta" pina in ultima simbata din luna septembrie. Daca aveti probleme speciale sau vreti sa ne trimiteti materiale pentru publicatiile noastre, ne puteti scrie pe adresa redactiei Editurii Perpessicius si a revistei Paradox sau ne puteti contacta la tel. 021.639.34.11.

Domnule Profesor, Drum Lin!

Luni 2 februarie, a murit criticul şi istoricul literar Constantin Ciopraga, în vârstă de 92 de ani. Conform mai multor surse, a fost găsit fără viaţă, la masa de lucru, de către fiica sa, în jurul orei 15,00.

Membru de o­noare al Academiei Române, profesor universitar, Constantin Ciopraga este autorul unor cărţi fundamentale pentru cercetarea literară românească şi unul dintre cei mai de vocaţie dascăli pe care i-a dat lumii învăţământul românesc.

Constantin Ciopraga

Născut la 12 mai 1916, la Paşcani, Constantin Ciopraga a urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni şi a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, în 1942. În perioada 1939 – 1950 urmează Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Bacău. Trimis pe frontul de Răsărit, este luat prizonier în 1942 şi eliberat în 1946. Experienţa aceasta, deosebit de aspră, va sta, mai târziu, la baza romanului „Nisipul” (1989). Profesor la Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi şi la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Paşcani, din 1949 îşi începe cariera universitară la Facultatea de Filologie din Iaşi, desfăşurată până în 1983. În perioada 1959 – 1962 a fost lector de limba română la Sorbona şi la École Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris. Între 1963 – 1966 a fost rector al Institutului Pedagogic din Suceava. A condus revista „Cronica” din Iaşi, de la înfiinţare (1965 – 1970) şi a fost director o­norific al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari din Paris, a devenit membru de o­noare al Academiei Române în 1993. A fost distins cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România (1985), Premiul „Mihai Eminescu” (1987) şi Premiul Meditarraneo („Olivo d’Oro”, 1985), Premiul de excelenţă al municipiului Iaşi (2001), Premiul de excelenţă al revistei „Convorbiri Literare” (2001) şi al revistei „Ateneu” (Bacău, 2001); Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (1998), Profesor Emeritus al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (2001). A fost de asemenea distins cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de cavaler (2002).

Constantin Ciopraga a debutat cu versuri în revista „Luminiţa” din Paşcani (1931). Debutul critic în volum avea să întârzie până în 1960, când a publicat monografia „Calistrat Hogaş”, urmată de cele dedicate lui G. Topârceanu (1960) şi Mihail Sadoveanu (1966). În acelaşi an, 1966, publică studiul „Mihai Sadoveanu, evocator al istoriei”. Aceluiaşi scriitor îi va dedica în 1981 studiul „Mihail Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originare”, republicat în 2006 de Editura Academiei. După „Portrete şi reflecţii literare” (1967), în 1970 îi apare studiul „Literatura română între 1900 – 1918”, lucrare de sinteză, de factură academică. În 1973, tipăreşte monografia „Hortensia Papadat-Bengescu” şi volumul „Personalitatea literaturii române”, în care analizează dominantele şi permanenţele literaturii naţionale, cele care îi conferă individualitatea în context european. Constantin Ciopraga este atras de identificarea modelelor structurale, a tiparelor şi arhetipurilor imaginare, analizate adesea cu mijloace comparatiste.

„Personalitatea literaturii române” (ediţie revăzută şi adăugită, 1997), „Mihail Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originare” şi „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale” (1990) sunt cărţi esenţiale. Titlurile capitolelor studiului despre Eminescu sunt semnificative pentru modul de abordare critică specific lui C. Ciopraga: „Nostalgia arhetipurilor”, „«Arhetipul» Poetului”, „Univers poetic şi mitologii” („Haosul – suferinţă a spiritului”, „Principiul acvatic”, „Ceremonia astrală”, „Bolţi şi dome”, „O metaforă-boltă: Pădurea”, „Muntele-simbol”, „Sacrul şi magicul”, „Diafanizarea materiei”), „Condiţia umană” („Poezia – mister şi revelaţie”, „Armonia – nostalgie a coerenţei”, „Problema omului”, „Destinul geniului: «Luceafărul»”, „Ochii: lumini şi umbre”, „Erotikon: farmec şi durere”, „Retroviziune şi crono-reverie”, „Trepte spre Marea Trecere”). Deşi foloseşte sugestii ale psihocriticii, urmărind mitul personal şi arhetipurile („până la un punct, mit şi arhetip sunt valori interferente, complementare”, consideră autorul), C. Ciopraga refuză exagerările de ordin psihanalitic ale acestei metode, ca de altfel ale oricărei alte metode critice. Scrisul său realizează o sinteză personală între erudiţia istoricului literar de factură academică şi discursul critic modern, care asimilează metodologii diverse pentru a le folosi echilibrat şi eficient în raport cu opera analizată. Perspectiva comparatistă devine modalitate de valorificare a elementelor structurale ale operei unui autor, care ţin de dominantele imaginarului. Scriind despre arhetipul eminescian, Constantin Ciopraga conchide: „În cele din urmă, «arhetipul» Poetului nostru presupune analogii de natură existenţială cu înaintaşi de geniu, cu Horaţiu, cu Shakespeare, cu marii romantici, între care Byron, dar dincolo de coincidenţe ori de elemente preluate, acestea minuţios înregistrate şi clasificate de exegeţi vechi şi noi, domină masca regală a Demiurgului, reliefurile sale de neconfundat. Devenit, la rândul său, punct focalizant, arhetip venerat al poeţilor de după el, în modelul pe care-l propune Eminescu fuzionează strălucit Omul Interior şi Omul Cosmic.”

A mai publicat volumele: „Ecran interior” (versuri, 1975), „Între Ulysse şi Don Quijote” (1978), „Propilee. Cărţi şi destine” (1984), „Amfiteatru cu poeţi” (1995), „Caietele privitorului tăcut” (memorialistică, 2001). Ediţii: Calistrat Hogaş, „Opere” (1856), Mihai Codreanu, „Scrieri” (2 vol., 1968 – 1969, în colaborare cu Ilie Dan), G. Ibrăileanu, „Opere” (2 vol., 1970 – 1972), Mihai Eminescu, „Poezii” (1974). A tradus „Viaţa şi opera lui Ion Creangă” de Jean Boutière (1976).